Rassegna
di narrativa in lingua siciliana Inviare i
testi a: terraeliberazione@yahoo.it "Non
c'è nulla che assicuri più efficacemente le
storie alla memoria di quella sobria concisione che le
sottrae all'analisi psicologica... L'arte di narrare storie
è sempre quella di saperle rinarrare agli altri. Essa
si perde, poichè non si tesse e non si fila
più ascoltandole... Questa è la rete in cui si
fonda l'arte di narrare. Essa si scioglie oggi da ogni
banda, dopo essere stata intrecciata millenni or sono
nell'ambito delle prime forme
artigianali..."
Walter
Benjamin (Angelus Novus) da
Messina -A
iaddina
(N.Cocivera ) da
Catania-
Giufà e la Luna (K.Spina) __________________ di Nunzio
Cocivera Cummari Pippina
sicutannu casa casa a iaddina sciddicò mischina
sbattiu nta vitrina e si nmaccò a virina, e
strazzoi, a vistina nto culu e nta schina. Chiamo so
maritu e ci dissi Ianu ma duni na manu a pigghiari a
iaddina nta cucina supra u divanu bonu. Ma chi scherziamu ci
dissi Ianu; poi I'amici mi chiamunu Ianu ca iaddina e
manu a iaddina e a to pigghitilla chi vo! Io ova non ni manciu
e iaddini nemmenu, e tantu menu ti dugnu na manu, mi
settu nto divanu! Ianu ci dissi a iaddina vatinni in ta
cucina e di supra u divanu a iaddina si azzo e Ianu si
sitto! A signora Pippina ci
dissi ah si! Ianu sta notti parramu. Ianu sauto di supra u
divanu e dissi camurria buttana tu e a iaddina, malanova
mi ha fici 1'ovu supra u divanu mi nchiappa na manu u
causu bonu e u deretanu; malanova mi annu tutti i iaddi i
iaddini e i pappaiaddi. Io ma pighiu cu tia chi si na
camurria, e dautra fitinzia da iaddina ca tegni nta
cucina. Donna Pippina ci dissi ma u sa chi si finu! Chi
vo ah! Io voghiu 1'ovu a
matina e puru me mamma. Vu cattati a putia tu e da
camurria i to mamma chi ci doli a iamma, e le carruzziari
avanti arrerri supra e sutta e si cerni tutta, pisa tri
quintali, appa largari u divanu a potta u lettu a tri
piazzi e cosi di pazzi un divanu di prima manu pi tri
cristiani boni idda staci stritta e si lamenta tutta.
Si mancia un chilu di
pasta sciutta na pignata i nzalata quattru chili di canni
nfurnata e mischina e sciupata dacci luvittu chi su suga
tuttu; e puru pi frutta mischina si sfrutta, un muluni di
novi chili catta assira e gia non cinnera; c'era sulu
menza pira chi risto dassira chiu fradicia di tia; ma avi
a finiri sta camurria: suppottu a tia a to mamma chi ci
doli a iamma, a iatta chi mi ratta; ma si trovu a iaddina
nautra vota nto menzu a cucina iettu fora a tia a to
mamma e a to zia dautra fitinzia, ca scusa chi cecca a to
mamma chi ci doli a iamma e ci dumanna chi dici e chi
faci; para di tuttu e sopratuttu a ura i manciari non
sinnivoli iri: e tu! Camaffari? Nvitammula
a manciari! Io travaghiu notti e
ionnu raghiu comu u sceccu; curnutu e bastuniatu, a ura i
manciari puru me ranciari cu pani da ieri chi lassatini
chi ne voli u iattu, ma chi sugnu mattu! Tutti fora vi
iettu. Poi mi sdraiu supra u
lettu, e finalmenti mi rilassu chiu non ni possu mi
pighia cacchi collassu e finisci chi trapassu ca vita chi
fazzu, e mi iettu nto puzzu; Mi taghiu i vini? No! Non
cunveni! Ettu fora a tia chi
si na camurria; ncumpagnu a cauci nto darreri a to mamma
e ci rumpu 1'autra iamma, e puru o iattu e ti cuntu u
fattu. Ti tiru u piattu du serviziu bonu cussi u usamu ti
spaccu a testa e poi fazzu festa; spinnu a iaddina nto
menzu a cucina, spinnu puru a tia chi si na camurria,
spinnu a to mamma e ci rumpu 1'autra iamma, e spinnu puru
a to zia chi e na fitinzia; spinnu tutta a compagnia chi
vinni futtiti di mia e cosi sia. N.Cocivera
(Messina) ________________________________________________________________ "Na
vota c'era... cu c'era? C'era
'na vecchia c'a ciculattera Ogni
tantu ittava n'puntu Assettiti
ddocu ca ora tu cuntu " di
K.Spina E
ora ti lu cuntu stu cuntu, l'urtimu cuntu ca mi ristau,
ppi miraculu di la sorti, 'npintu 'ntra li rami sicchi di
dd'arbulu ca stenni vrazza mauri p'acchiappari
n'pinnaculu di luna...... C'era na vota...
Giufà! Cu era Giufà?
Ma comu, non t'arricordi cchiù? 'ddu carusu menzu
scemu, niuru 'mpiciatu comu n'saracinu, ca tutti lu
pigghiavanu ppi babbu, e c'era babbu veramenti!
"Ma chi si
Giufà?" Accussì ci dicevanu 'na vota a
chiddi cchiù abbunati e simpliciunazzi; ma l'occhi
Giufà ci l'aveva spadaioli e longa la sapeva
dintra li vavareddi niuri e lucenti comu 'n'cocciu
d'alivu saracinu. Nn'avia vistu cosi
Giufà, quannu ancora li sordi si cuntavanu a
sanara e 'n'sanaru era na ricchizza ppì iddu, ca
si puteva accattari 'n'cicireddu, quannu ancora tutti si
chiamavanu cumpari e cummari, e la cummari faceva la
cuddura pi la figghia malata: "Viva Santa
Rusulìa,jancu e russu comu a tia!" diceva, tinennu
fitta la balata davanti la vucca di lu furnu menzamai ci
trasissi n'filu d'aria ... e la vastedda vunchiava e lu
sciauru crisceva e allaricava lu pettu. Giufà bonu
campava, sangu saracinu ci curreva 'nta li vini e lu nasu
l'aveva finu, chiù finu di tutti chiddi ca lu
chiamavanu babbu, pirchì avìa caputu zzoccu
cunta veramenti n'ta la vita, ca lu pinsari simplici ti
apri l'occhi e ti fa vidiri li cosi comu ppi daveru
sunnu; e allura tu diventi n'giganti, granni granni, e
non ti fa cchiù 'mprissioni di nenti... vidi di
luntanu la genti ca si movi tunna tunna comu 'na
nnimmula, ppicchi? 'ppi circari cchi? e pigghiannu ppi
babbu a Giufà ca, 'nveci, si la godi a vardari sta
gran cunfusioni e 'n'pocu di pena l'havi, forsi, ppi
st'omini ca volunu a tutti i costi la luna e quannu ci
pari ca l'hanu acchiappata ci arresta fulinia 'ntra li
manu. E pirchissu 'nta
st'anni Dumila Giufà non c'è chiù e
non c'è chiù mancu la
luna... Forsi si n'acchianaru
'dda supra, tuttidui, supra di lu celu, Giufà a
cavaddu di 'na luna a chintadecima, ca vardanu,
vardanu... E la dici longa lu so
tistiari... Ma l'omini non
s'accorgiunu di nenti, chiù si scurdaru comu si
varda lu celu. K.
Spina (Catania) _______________________________________________________________ Lu
Libecciu, lu Sciroccu, la Morti e
l'urtulanu. Si kunta e si
racconta ca un jornu si jcaru: lu Libecciu, lu Scirocco e
la Morti. La Morti: "Unni stati
jennu accussì di cursa, frati Libecciu e frati
Scirocco?" Lu Libecciu:
"Accattari tecchia di verdura pi fari la
minestra." Lu Sciroccu:
"Accattari tecchia di frutta pi farmi la
vucca." La Morti: "E vuatri
cu la putenza k'aviti supra l'omini vi l'jti accattari?
Vi l'hann'a rigalari!" Lu Libecciu: "Veru
è! Ora lu primu ortu ka vidu ci
vaju!" Accussì lu
Libecciu, lu Sciroccu e la Morti tutti tri si misiru
'ncamminu, e camina ka camina, 'ncuntraru 'n'ortu ka 'un
ci mancava nenti: cavuli, broccoli, cacocciuli, scalora,
cipuddi, patati, cucuzzeddi di ascari e cucuzzi di
SanGiuseppi ; frutta d'ogni manera: finocchi duci,
mandarina, aranci manigli, puma, pira, ficudinii
natalizi, pircopa, cirasa e autru e autru. Libecciu trasì
e si misi a cogliri: cavuli, brocculli, a scppari patati,
cipuddi; si sirbì e s'inni stava jennu, quannu si
sintì kiamari a gran vuci: "Unni stati jennu?
Faciti lu vostru duviri e viniti a pagari!" Era l'Utulanu
ka ku du gammati jì a jcari frati
Libecciu. Lu Libecciu: "Vu 'un
sapiti ku sugnu!" L'Urtulanu:
"Prisintativi, 'unnu sacciu ku siti!" Lu Limbecciu, isannu
la testa: "Sugnu lu Limbecciu e si mi faciti pagari ku la
me forza vi scippu tutti cosi!" Isannu la vuci e ku la
mani stringennu lu pugnu nni l'aria. L'Urtulanu, senza
smovisi di nenti: "O pagati o lassati tutti cosi! Supra
lu me travagliu 'un ci mancia nuddu, mancu lu Libecciu. E
ora ka lu sacciu 'ntornu a lu me ortu ci mettu
frangivento!" Lu Libecciu
lassà tutti cosi e turnà nni l'atri du
senza nenti cu la testa calata e siddiatu. Lu Sciroccu: "Ci vaju
ju e videmu ki sapi fari stu viddanu!" E accussì
fici, trasì intra l'ortu e si misi a cogliri:
mandarini, aranci, ficudinji, a scippari finocchi duci;
si linghì la sacchina e s'inni stava jennu, quannu
si sintì kiamari: "A vuscenza unni jti? Faciti lu
vostru duviri e viniti a pagari!" Era l'Urtulanui ka a du
gammatijì a ikari frrati Scirocco. Lu Scirocco: "Vu 'un
sapiti ku sugnu". L'Urtulanu:
"Prisintativi, 'unnu sacciu!" Lu Scirocco: "Sugnu
lu Scirocco e si mi faciti pagari mi mettu a ciuciari e
vi fazzu sicari tutti cosi!" Isannu la
vuci. L'Urtulanu: "O pagati
o lassati la robba ka! Supra lu me travagliu 'un ci
mancia nuddu, mancu lu Scirocco. E ora ka lu sacciu
abbiviru lu me ortu". Lu Scirocco
lassà tutti cosi e turn anni l'atri du senza nenti
ku la testa calata e tantu di fungia. La Morti: "Ci
arragiunu iu cu stu viddanu!" Accussì la
Morti trasì intra l'ortu e si vidi firmari di
l'Urtulanu armatu di zapponi. L'Urtulanu: "Ki jti
circannu?" La Morti: "Vinni a
cogliri na pocu di verdura e na pocu di
frutta" L'Urtulanu: "Nni
st'ortu viditi ka si paga!" La Morti: "Vu 'un
sapiti cu sugnu!" L'Urtulanu:
"Prisintativi!" La Morti, a gran
vuci: "Sugnu la Morti!" L'Urtulanu si
kangià di facci e tuttu priganneddu si misi a
disposizioni: "Ci pensi ju, vi li cogliu ku li me mani,
viditi kiddu k'aviti bisognu! Difronti a la morti 'un si
po diri di no!" E accussì
l'Urtulanu cuglì tutti cosi, 'nvardà lu
sceccu e dissi: "Vi l'accumpagnu ju dicitimi
unni". La Morti: "Allura
viniti ku mia nna lu me palazzu". E si misiru a
caminari, camina ka camina, arrivare d'un palazzu cu mura
jati supra lu celu, traseru d'un purtuni di ferru jatu
quaranta metri e kiù e passavano di magazzinu a
magazzinu kini kini di tanti cosi: oru, petri preziosi,
statui, mubilja, armi e autru e autru. Nni l'urtumu
magazzinu c'eranu tanti lumiddi addumati ku kiù
forti ku kiù deboli e allura l'Urtulanu fu curiusu
e ci spià: "Sora Morti e sti lumiddi addumati ki
su?" La Morti: "Kisti
sunnu l'animi di vatri vivi!" L'Urtulanu: "E comu
mai ci nn'è kiù forti e ci nn'è
kiù debbuli?" La Morti:" Kiddi
kiù forti sunnu di kiddi k'hannu a campari
kiossà e kiddi kiù debbuli di kiddi k'hanna
a campari di menu!" L'Urtulanu:
"Farcitimi abbidiri la me anima unni è
misa?" La Morti: "Taliati
unn'è, eccula!" E ci piglià dd'anima
k'addumava, ma la ciamma era tecchia
abbarcata. L'Urtulanu: "Sora
Morti, a 'un putiti farimilla 'nfurzari natru tecchia sta
ciamma, quantu mi godu chissà li figli
me? La Morti: "'Un si
po', quannu arriva l'ura arriva
" L'Urtulanu: "Allura,
o pagati o mi portu tutti cosi! Supra lu me travagliu 'un
ci mancia nuddu, mancu la morti. E ora ka lu sacciu
quannu moru moru, pirchi quannu arriva l'ura arriva pi
tutti!" Accussì si piglià lu sceccu e si
nni turnà. Alphonse
DORIA (Siculiana)
A cummari
Pippina ci scappò a iaddina, a eri matina intra a
cucina: si manciò a racina chi c'era nto piatto,
muzzicò o iattu e si cacò supra u lettu!