KUNTAunKUNTU

Rassegna di narrativa in lingua siciliana

Inviare i testi a: terraeliberazione@yahoo.it

"Non c'è nulla che assicuri più efficacemente le storie alla memoria di quella sobria concisione che le sottrae all'analisi psicologica... L'arte di narrare storie è sempre quella di saperle rinarrare agli altri. Essa si perde, poichè non si tesse e non si fila più ascoltandole... Questa è la rete in cui si fonda l'arte di narrare. Essa si scioglie oggi da ogni banda, dopo essere stata intrecciata millenni or sono nell'ambito delle prime forme artigianali..." Walter Benjamin (Angelus Novus)

Selezione

da Messina -A iaddina (N.Cocivera )

da Catania- Giufà e la Luna (K.Spina)

da Siculiana-Lu Libecciu, lu Sciroccu, la Morti e l'urtulanu. (A.Doria)

__________________

A iaddina

di Nunzio Cocivera

A cummari Pippina ci scappò a iaddina, a eri matina intra a cucina: si manciò a racina chi c'era nto piatto, muzzicò o iattu e si cacò supra u lettu!

Cummari Pippina sicutannu casa casa a iaddina sciddicò mischina sbattiu nta vitrina e si nmaccò a virina, e strazzoi, a vistina nto culu e nta schina. Chiamo so maritu e ci dissi Ianu ma duni na manu a pigghiari a iaddina nta cucina supra u divanu bonu.

Ma chi scherziamu ci dissi Ianu; poi I'amici mi chiamunu Ianu ca iaddina e manu a iaddina e a to pigghitilla chi vo!

Io ova non ni manciu e iaddini nemmenu, e tantu menu ti dugnu na manu, mi settu nto divanu! Ianu ci dissi a iaddina vatinni in ta cucina e di supra u divanu a iaddina si azzo e Ianu si sitto!

A signora Pippina ci dissi ah si! Ianu sta notti parramu.

Ianu sauto di supra u divanu e dissi camurria buttana tu e a iaddina, malanova mi ha fici 1'ovu supra u divanu mi nchiappa na manu u causu bonu e u deretanu; malanova mi annu tutti i iaddi i iaddini e i pappaiaddi. Io ma pighiu cu tia chi si na camurria, e dautra fitinzia da iaddina ca tegni nta cucina. Donna Pippina ci dissi ma u sa chi si finu! Chi vo ah!

Io voghiu 1'ovu a matina e puru me mamma. Vu cattati a putia tu e da camurria i to mamma chi ci doli a iamma, e le carruzziari avanti arrerri supra e sutta e si cerni tutta, pisa tri quintali, appa largari u divanu a potta u lettu a tri piazzi e cosi di pazzi un divanu di prima manu pi tri cristiani boni idda staci stritta e si lamenta tutta.

Si mancia un chilu di pasta sciutta na pignata i nzalata quattru chili di canni nfurnata e mischina e sciupata dacci luvittu chi su suga tuttu; e puru pi frutta mischina si sfrutta, un muluni di novi chili catta assira e gia non cinnera; c'era sulu menza pira chi risto dassira chiu fradicia di tia; ma avi a finiri sta camurria: suppottu a tia a to mamma chi ci doli a iamma, a iatta chi mi ratta; ma si trovu a iaddina nautra vota nto menzu a cucina iettu fora a tia a to mamma e a to zia dautra fitinzia, ca scusa chi cecca a to mamma chi ci doli a iamma e ci dumanna chi dici e chi faci; para di tuttu e sopratuttu a ura i manciari non sinnivoli iri: e tu!

Camaffari? Nvitammula a manciari!

Io travaghiu notti e ionnu raghiu comu u sceccu; curnutu e bastuniatu, a ura i manciari puru me ranciari cu pani da ieri chi lassatini chi ne voli u iattu, ma chi sugnu mattu! Tutti fora vi iettu.

Poi mi sdraiu supra u lettu, e finalmenti mi rilassu chiu non ni possu mi pighia cacchi collassu e finisci chi trapassu ca vita chi fazzu, e mi iettu nto puzzu; Mi taghiu i vini? No! Non cunveni!

Ettu fora a tia chi si na camurria; ncumpagnu a cauci nto darreri a to mamma e ci rumpu 1'autra iamma, e puru o iattu e ti cuntu u fattu. Ti tiru u piattu du serviziu bonu cussi u usamu ti spaccu a testa e poi fazzu festa; spinnu a iaddina nto menzu a cucina, spinnu puru a tia chi si na camurria, spinnu a to mamma e ci rumpu 1'autra iamma, e spinnu puru a to zia chi e na fitinzia; spinnu tutta a compagnia chi vinni futtiti di mia e cosi sia.

N.Cocivera (Messina)

________________________________________________________________

 

Giufà e la luna

"Na vota c'era... cu c'era?

C'era 'na vecchia c'a ciculattera

Ogni tantu ittava n'puntu

Assettiti ddocu ca ora tu cuntu "

di K.Spina

E ora ti lu cuntu stu cuntu, l'urtimu cuntu ca mi ristau, ppi miraculu di la sorti, 'npintu 'ntra li rami sicchi di dd'arbulu ca stenni vrazza mauri p'acchiappari n'pinnaculu di luna......

C'era na vota... Giufà!

Cu era Giufà? Ma comu, non t'arricordi cchiù? 'ddu carusu menzu scemu, niuru 'mpiciatu comu n'saracinu, ca tutti lu pigghiavanu ppi babbu, e c'era babbu veramenti!

"Ma chi si Giufà?" Accussì ci dicevanu 'na vota a chiddi cchiù abbunati e simpliciunazzi; ma l'occhi Giufà ci l'aveva spadaioli e longa la sapeva dintra li vavareddi niuri e lucenti comu 'n'cocciu d'alivu saracinu.

Nn'avia vistu cosi Giufà, quannu ancora li sordi si cuntavanu a sanara e 'n'sanaru era na ricchizza ppì iddu, ca si puteva accattari 'n'cicireddu, quannu ancora tutti si chiamavanu cumpari e cummari, e la cummari faceva la cuddura pi la figghia malata:

"Viva Santa Rusulìa,jancu e russu comu a tia!" diceva, tinennu fitta la balata davanti la vucca di lu furnu menzamai ci trasissi n'filu d'aria ... e la vastedda vunchiava e lu sciauru crisceva e allaricava lu pettu.

Giufà bonu campava, sangu saracinu ci curreva 'nta li vini e lu nasu l'aveva finu, chiù finu di tutti chiddi ca lu chiamavanu babbu, pirchì avìa caputu zzoccu cunta veramenti n'ta la vita, ca lu pinsari simplici ti apri l'occhi e ti fa vidiri li cosi comu ppi daveru sunnu; e allura tu diventi n'giganti, granni granni, e non ti fa cchiù 'mprissioni di nenti... vidi di luntanu la genti ca si movi tunna tunna comu 'na nnimmula, ppicchi? 'ppi circari cchi? e pigghiannu ppi babbu a Giufà ca, 'nveci, si la godi a vardari sta gran cunfusioni e 'n'pocu di pena l'havi, forsi, ppi st'omini ca volunu a tutti i costi la luna e quannu ci pari ca l'hanu acchiappata ci arresta fulinia 'ntra li manu.

E pirchissu 'nta st'anni Dumila Giufà non c'è chiù e non c'è chiù mancu la luna...

Forsi si n'acchianaru 'dda supra, tuttidui, supra di lu celu, Giufà a cavaddu di 'na luna a chintadecima, ca vardanu, vardanu...

E la dici longa lu so tistiari...

Ma l'omini non s'accorgiunu di nenti, chiù si scurdaru comu si varda lu celu.

K. Spina (Catania)

_______________________________________________________________

 

Lu Libecciu, lu Sciroccu, la Morti e l'urtulanu.

Si kunta e si racconta ca un jornu si jcaru: lu Libecciu, lu Scirocco e la Morti.

La Morti: "Unni stati jennu accussì di cursa, frati Libecciu e frati Scirocco?"

Lu Libecciu: "Accattari tecchia di verdura pi fari la minestra."

Lu Sciroccu: "Accattari tecchia di frutta pi farmi la vucca."

La Morti: "E vuatri cu la putenza k'aviti supra l'omini vi l'jti accattari? Vi l'hann'a rigalari!"

Lu Libecciu: "Veru è! Ora lu primu ortu ka vidu ci vaju!"

Accussì lu Libecciu, lu Sciroccu e la Morti tutti tri si misiru 'ncamminu, e camina ka camina, 'ncuntraru 'n'ortu ka 'un ci mancava nenti: cavuli, broccoli, cacocciuli, scalora, cipuddi, patati, cucuzzeddi di ascari e cucuzzi di SanGiuseppi ; frutta d'ogni manera: finocchi duci, mandarina, aranci manigli, puma, pira, ficudinii natalizi, pircopa, cirasa e autru e autru.

Libecciu trasì e si misi a cogliri: cavuli, brocculli, a scppari patati, cipuddi; si sirbì e s'inni stava jennu, quannu si sintì kiamari a gran vuci: "Unni stati jennu? Faciti lu vostru duviri e viniti a pagari!" Era l'Utulanu ka ku du gammati jì a jcari frati Libecciu.

Lu Libecciu: "Vu 'un sapiti ku sugnu!"

L'Urtulanu: "Prisintativi, 'unnu sacciu ku siti!"

Lu Limbecciu, isannu la testa: "Sugnu lu Limbecciu e si mi faciti pagari ku la me forza vi scippu tutti cosi!" Isannu la vuci e ku la mani stringennu lu pugnu nni l'aria.

L'Urtulanu, senza smovisi di nenti: "O pagati o lassati tutti cosi! Supra lu me travagliu 'un ci mancia nuddu, mancu lu Libecciu. E ora ka lu sacciu 'ntornu a lu me ortu ci mettu frangivento!"

Lu Libecciu lassà tutti cosi e turnà nni l'atri du senza nenti cu la testa calata e siddiatu.

Lu Sciroccu: "Ci vaju ju e videmu ki sapi fari stu viddanu!"

E accussì fici, trasì intra l'ortu e si misi a cogliri: mandarini, aranci, ficudinji, a scippari finocchi duci; si linghì la sacchina e s'inni stava jennu, quannu si sintì kiamari: "A vuscenza unni jti? Faciti lu vostru duviri e viniti a pagari!" Era l'Urtulanui ka a du gammatijì a ikari frrati Scirocco.

Lu Scirocco: "Vu 'un sapiti ku sugnu".

L'Urtulanu: "Prisintativi, 'unnu sacciu!"

Lu Scirocco: "Sugnu lu Scirocco e si mi faciti pagari mi mettu a ciuciari e vi fazzu sicari tutti cosi!" Isannu la vuci.

L'Urtulanu: "O pagati o lassati la robba ka! Supra lu me travagliu 'un ci mancia nuddu, mancu lu Scirocco. E ora ka lu sacciu abbiviru lu me ortu".

Lu Scirocco lassà tutti cosi e turn anni l'atri du senza nenti ku la testa calata e tantu di fungia.

La Morti: "Ci arragiunu iu cu stu viddanu!"

Accussì la Morti trasì intra l'ortu e si vidi firmari di l'Urtulanu armatu di zapponi.

L'Urtulanu: "Ki jti circannu?"

La Morti: "Vinni a cogliri na pocu di verdura e na pocu di frutta"

L'Urtulanu: "Nni st'ortu viditi ka si paga!"

La Morti: "Vu 'un sapiti cu sugnu!"

L'Urtulanu: "Prisintativi!"

La Morti, a gran vuci: "Sugnu la Morti!"

L'Urtulanu si kangià di facci e tuttu priganneddu si misi a disposizioni: "Ci pensi ju, vi li cogliu ku li me mani, viditi kiddu k'aviti bisognu! Difronti a la morti 'un si po diri di no!"

E accussì l'Urtulanu cuglì tutti cosi, 'nvardà lu sceccu e dissi: "Vi l'accumpagnu ju dicitimi unni".

La Morti: "Allura viniti ku mia nna lu me palazzu".

E si misiru a caminari, camina ka camina, arrivare d'un palazzu cu mura jati supra lu celu, traseru d'un purtuni di ferru jatu quaranta metri e kiù e passavano di magazzinu a magazzinu kini kini di tanti cosi: oru, petri preziosi, statui, mubilja, armi e autru e autru. Nni l'urtumu magazzinu c'eranu tanti lumiddi addumati ku kiù forti ku kiù deboli e allura l'Urtulanu fu curiusu e ci spià: "Sora Morti e sti lumiddi addumati ki su?"

La Morti: "Kisti sunnu l'animi di vatri vivi!"

L'Urtulanu: "E comu mai ci nn'è kiù forti e ci nn'è kiù debbuli?"

La Morti:" Kiddi kiù forti sunnu di kiddi k'hannu a campari kiossà e kiddi kiù debbuli di kiddi k'hanna a campari di menu!"

L'Urtulanu: "Farcitimi abbidiri la me anima unni è misa?"

La Morti: "Taliati unn'è, eccula!" E ci piglià dd'anima k'addumava, ma la ciamma era tecchia abbarcata.

L'Urtulanu: "Sora Morti, a 'un putiti farimilla 'nfurzari natru tecchia sta ciamma, quantu mi godu chissà li figli me?

La Morti: "'Un si po', quannu arriva l'ura arriva…"

L'Urtulanu: "Allura, o pagati o mi portu tutti cosi! Supra lu me travagliu 'un ci mancia nuddu, mancu la morti. E ora ka lu sacciu quannu moru moru, pirchi quannu arriva l'ura arriva pi tutti!" Accussì si piglià lu sceccu e si nni turnà.

Alphonse DORIA (Siculiana)